Textier la negru

Acum cateva zile transpiram usor dupa urechi incercand sa scriu 2-3 gag-uri pentru o campanie. Normal c-a fost multumita toata lumea… DAR! In timp ce scriam, mi-am adus aminte de niste vremuri cand debitam ocazional unele treburi oarecum asemanatoare, pentru editorii unui anume site pamfletar (nu dam inca nume, *sssss). Asta nu fiindca ei erau incompetenti, desigur, ci fiindca plurivalentza mea nu cunostea limite! Am gasit ciornele, le-am recitit, am ras. Am zis ca poate s-ar mai rade si altii asa ca…

Enjoy the silence… of my blog! (2)

Ma bucur ca nu comenteaza nimeni fiindca in felul asta imi dau seama cat de neinteresant pot sa fiu si ma voi auto-determina si mai tare sa nu mai scriu pe blog.
M-am prins… prin tacere imi sugerati ca n-am talent la blogging. Yeee… actually mi-as fi taiat o mana daca as fi avut, fiindca nu-mi doresc s-ajung in asa-zisa blogosfera din RO. Asadar lasati-ma singur cu jurnalul meu online fiindca vreau sa incep sa scriu chestii de o intimitate dezarmanta si nu stiu cum sa trec blogul pe private. :P

Enjoy the silence… of my blog!

Stiu ca ma intrebati de ce nu mai scriu pe blog doar din politete, sa nu credeti ca nu mi-am dat seama. Respect asta. :P Daca v-ar interesa cu adevarat s-ar recunoaste asta in comentarii. ;) Anyway… nu scriu ca n-am timp. Si sincer… nu mai am nici chef. De fiecare data cand incerc sa scriu ceva fug de pe scaun dupa primul paragraf. Cred ca-mi angajez o secretara sa scrie in locul meu. Si totusi, fiindca soarta omenirii depinde de ultimele evenimente din viata mea, voi incerca sa spicuiesc in continuare cate ceva.