Granite Bucurestiului?

Fiindca in ultima vreme am inceput sa primesc din ce in ce mai multe catalogari drept nervos, rautacios, nesociabil (asta mi-a placut si nu pot sa ma dezic inca de ea :D ) am devenit afectat profund si, refuland mai abitir ca orice buda, m-am decis sa imi iau rolul de „scarba” mai in serios. Sry… dar incepe sa-mi placa. Ma simt si eu rau, dur… na! Merci! :) Asadar… astazi va voi servi un gand mizerabil mai vechi de care nici macar nu mai pot sa zic ca se leaga de actualele mele principii: „Cum ar arata Bucurestiul cu granite?”.

Ziua mea… ghinionul multora…

So… long time, no blog!

Dupa cum spuneam si in articolul anterior, sunt ocupat pana peste cap si n-am mai avut timp sa scriu pe blog despre acele subiecte interesante pe care eu si numai eu le pot dezvolta. : P Asa ca revin cu un brief scurt al ultimelor evenimente…

First of all… azi (de fapt ieri, ca e trecut de 12) am facut 27 ani. Bosorogea zic unii… pustiu’ zic altii… insa ei nu stiu ca sunt nemuritor. Adrian Nemuritoru’!

Nu ca as fi scris cine stie ce…

Ma mai intreaba „fanii” din cand in cand de ce nu mai pun ceva nou pe blog. As pune zilnic, ca subiecte sunt o galagie, dar sunt mai mult decat ocupat in ultima vreme si nu mai am timp nici sa respir. Pe de alta parte, am tot incercat sa finalizez instalarea blogului pe hosting-ul si domeniul propriu dar nici asta nu am mai apucat sa finalizez. Asadar, nu-mi permit sa acord mai mult de cateva minute pentru acest articol in care voi rezuma doar cateva aspecte mai de actualitate (si mai putin filozofice) pe care le-as fi dezvoltat in mod normal mai mult. Sper totusi sa va trezeasca interesul.

Fortza violentza!

Am zis ca n-o s-o fac dar tot m-am uitat la meciul Rapid-Steaua. De ce m-am uitat? Pun pariu ca majoritatea dintre voi nici nu are nevoie de vreo explicatie. Dimpotriva, era absurd sa nu ma uit, nu-i asa? NU!!! Nu era! Si nu m-am mai uitat de fel la meciurile de la noi de mult timp tocmai datorita fotbalului mediocru pe care l-am vazut si asta-seara si mai ales pentru ca oamenii care-l apreciaza nu sunt suporteri adevarati, altfel ar aproba afirmatia mea. Inca o data regret ca spectacolul din tribune, mizer si inapoiat, a reusit sa acopere si sa distruga meciul din teren, asa bun sau rau cum era el.

Religia… suna tot ocupat…

De cand am renuntat acum mult prea mult timp la orice fel de convingere legata de biserici, cruci, icoane sau popi, apar (rar) momente cand, avand un interlocutor viabil, incerc sa apelez la explicatiile acestuia in vederea obtinerii unui… capac. Da, sa-l aud ca-mi da dovada incontestabila ca m-am inselat si ca biserica, crucea sau popa sunt necesare in viata mea. De cele mai multe ori cer nota si plec primind doar „genialul” raspuns: „asa cum nu poti vedea aerul si totusi il respiri asa nu-l vezi nici pe Dumnezeu dar totusi trebuie sa crezi in el”. Sunt pe jumatate de-acord cu acesta afirmatie insa nu vad ce are asta de-a face cu credinta-n cele enumerate mai sus.